Conacul Marghiloman cu principala componenta Vila Albatros (1897)

Conacul Marghiloman cu principala componenta Vila Albatros (1897). Pe unele vederi este numit Castelul Marghiloman sau Palatul Marghiloman. Conacul Marghiloman a fost construit de Iancu Marghiloman intre anii 1883-1887. Dupa moartea acestuia (1892), conacul este modernizat de fiul sau, Alexandru Marghiloman, dupa planurile arhitectului francez Paul Gottreau, cel care a proiectat Casa de Economii si Consemnatiuni (C.E.C.) si cladirea Fundatiei Universitare Carol I (1891-1893) din Bucuresti. Cand capitala tarii devine Micul Paris, deoarece aristocratia autohtona se hotaraste sa construiasca edificii si palate in stilul arhitecturii franceze, Marghiloman nu putea sa scape ocazia de a fi in pas cu vremea. Astfel, in 1893 arhitectul Paul Gottreau incepe proiectul la Palatul Marghiloman ii Vila Albatros, inaugurata in 1897. Palatul Marghiloman era invelit cu ardezie si zinc la dolii si cuprindea 16 camere, hol si toaleta la parter, 15 camere si 3 toalete la etaj si avea peretii tapisati cu cretona si matase, iar pe jos era parchet. De asemenea, avea subsol si pivnita cu mai multe hrube. Aleile parcului se intindeau pe 1300m liniari. Alexandru Marghiloman este considerat "parintele" hipismului romanesc, organizatorul primelor curse cu pariuri pe hipodromul Floreasca din Bucuresti (1874). In 1938 Maria Marghiloman a decedat iar Vila Albatros a revenit, printr-un act de imparteala si lichidare, din 28 ianuarie 1938, lui Mihai Butculescu Marghiloman (37,5%) si Alexandru Pherekyde (62,5%), in calitate de mostenitori ai lui Alexandru Marghiloman. Acestia o vand Ministerului Aerului si Marinei pentru 7 milioane de lei. Dupa 1945 devine depozit ILF, ateliere si locuinte pentru personalul IGCL, sediu IAS. Dupa 1989, complexul Marghiloman este gasit in inventarul IPICCF, caruia ii fusese incredintat de catre Comitetul judetean de partid Buzau. Din 2008 a trecut de la Ministerul Culturii si Cultelor in administrarea Primariei Municipiului Buzau. Vila Albatros a gazduit importante personalitati romanesti: regina Maria si regele Ferdinand, istoricul Nicolae Iorga, oameni politici precum Lascar Catargiu, Dimitrie Sturza, P.P. Carp, Tache Ionescu s.a. Dupa 82 de ani de la plecarea spre stele a lui Alexandru Marghiloman (1925), conacul a cunoscut o continua degradare, ajungand o ruina. Blestemul lui C. Musceleanu, proprietarul locului pe care a fost ridicat conacul si care l-a pierdut jucand carti cu Iancu Marghiloman, tatal lui Alexandru Marghiloman, care a trisat, a fost: "Sa se aleaga praful de tot ce va fi construit pe acest loc". Fragment din lucrarea "Judetul Buzau legende si istorie" vol 2. autor Gheorghe Petcu.